înșira

See also: insira

Romanian

Etymology

From șir. Alternative etymologies include a link with Latin inserere, although this is less likely.

Verb

a înșira (third-person singular present înșiră, past participle înșirat) 1st conj.

  1. to string, thread
  2. to line up, align
    Synonym: alinia
  3. to enumerate, list
    Synonym: enumera
  4. (figuratively) to tell; to spin yarns

Conjugation
    conjugation of înșira (first conjugation, no infix)
infinitive a înșira
gerund înșirând
past participle înșirat
number singular plural
person 1st person 2nd person 3rd person 1st person 2nd person 3rd person
indicative eu tu el/ea noi voi ei/ele
present înșir înșiri înșiră înșirăm înșirați înșiră
imperfect înșiram înșirai înșira înșiram înșirați înșirau
simple perfect înșirai înșirași înșiră înșirarăm înșirarăți înșirară
pluperfect înșirasem înșiraseși înșirase înșiraserăm înșiraserăți înșiraseră
subjunctive eu tu el/ea noi voi ei/ele
present să înșir să înșiri să înșire să înșirăm să înșirați să înșire
imperative — tu — — voi —
affirmative înșiră înșirați
negative nu înșira nu înșirați
This article is issued from Wiktionary. The text is licensed under Creative Commons - Attribution - Sharealike. Additional terms may apply for the media files.